Cum se face că unii copii se îmbolnăvesc mai rar, iar al meu „le ia pe toate”? Este vorba de alimentație, genetică sau altceva?

„Toți copiii din grupă răcesc, dar unii scapă ușor, iar al meu e mereu cel care face febră prima dată.”
„La noi în casă, parcă e mereu câte o viroză.”
„De ce unii copii rezistă mai bine, iar al meu e tot timpul bolnăvior?”

Aceste întrebări sunt foarte frecvente în rândul părinților, mai ales în sezonul rece sau după ce copilul intră în colectivitate. Îngrijorarea este firească, mai ales când ai impresia că „doar copilul tău răcește mereu”, în timp ce alții par mai rezistenți. Dar este această percepție justificată? Ce anume determină cât de des se îmbolnăvește un copil? E vorba doar de alimentație? Ține de genetică? Sau pur și simplu unii copii au un „sistem imunitar mai bun”? Dr. Nicola Corina, medic primar pediatru la clinica DR.KID, oferă răspunsuri clare și recomandări utile pentru părinții care se confruntă cu aceste întrebări. În rândurile de mai jos, explicăm care sunt cauzele frecvenței îmbolnăvirilor, când trebuie să ne îngrijorăm și ce putem face concret pentru a sprijini imunitatea copilului.

Fiecare copil are propriul său sistem imunitar – unic și în formare

Una dintre cele mai mari capcane în care cad părinții este comparația. „Vecinul nu s-a îmbolnăvit deloc, iar noi suntem la al treilea antibiotic în sezonul ăsta”, „Toți copiii din grupă au trecut ușor peste viroză, doar al meu a făcut complicații.” Astfel de observații generează anxietate, vinovăție și, de multe ori, decizii greșite luate în grabă.

Adevărul este că nu există un „normal” universal când vine vorba de imunitatea copiilor. Sistemul imunitar este la fel de personal ca și temperamentul sau ritmul de dezvoltare al fiecărui copil.

„Este firesc ca unii copii să răcească mai des decât alții. Sistemul imunitar este diferit de la un copil la altul, iar factorii care îl influențează sunt multipli: de la istoricul familial și alimentație, până la cât de repede au intrat în colectivitate sau dacă au fost alăptați. Nu putem face comparații directe între copii, pentru că fiecare are ritmul său de dezvoltare imunologică”, explică dr. Nicola Corina, medic primar pediatru la clinica DR.KID.

La fel cum unii copii încep să meargă la 10 luni, iar alții abia după 15 luni, și sistemul imunitar are nevoie de timp și „exercițiu”. Fiecare viroză este un antrenament – uneori mai ușor, alteori mai dificil – prin care organismul învață să lupte cu agenții patogeni. Cu timpul, răspunsul devine mai rapid, mai eficient și mai echilibrat.

De aceea, părinții ar trebui să înlocuiască întrebarea „De ce se îmbolnăvește mai des decât ceilalți?” cu „Cum pot sprijini mai bine imunitatea lui, în ritmul său?”

Da, alimentația joacă un rol. Dar nu este singurul factor.

Este firesc ca părinții să asocieze frecvența răcelilor cu alimentația. De multe ori, când un copil se îmbolnăvește frecvent, prima întrebare pe care o aud medicii este: „Nu cumva îi lipsesc vitaminele?”, „Oare mănâncă destul de sănătos?”.

Și da, alimentația are un rol important în susținerea imunității – dar nu este unicul factor care determină rezistența organismului în fața infecțiilor.

„Un copil care are o dietă săracă în nutrienți esențiali – de exemplu, cu prea mult zahăr, alimente procesate, sucuri sau gustări goale caloric – va avea un sistem imunitar mai lent și mai puțin eficient. Alimentația echilibrată este, fără îndoială, o componentă fundamentală a sănătății imune, dar nu trebuie privită izolat”, explică dr. Nicola Corina, medic primar pediatru.

Pe scurt: alimentele nu previn îmbolnăvirile, dar ajută organismul să le gestioneze mai bine. Un copil bine hrănit va face probabil tot atâtea răceli ca ceilalți colegi de grupă, dar le va depăși mai ușor, cu forme mai blânde și recuperare mai rapidă.

Și moștenirea genetică contează

În spatele imunității fiecărui copil stă un întreg „bagaj” genetic transmis de la părinți. Unii copii pot avea o predispoziție mai mare către infecții respiratorii, alții pot dezvolta forme mai severe de răceli din cauza unei reactivități imune diferite.

„Genetica influențează felul în care sistemul imun răspunde la virusuri și bacterii. Este posibil ca un copil să fie mai sensibil la anumite infecții dacă există un istoric familial de astm, alergii, infecții recurente sau boli autoimune. Acest lucru nu trebuie să sperie părinții, ci să îi determine să fie mai atenți la prevenție și la ritmul propriu de dezvoltare al copilului”, subliniază dr. Nicola Corina.

Moștenirea genetică nu poate fi modificată, dar poate fi echilibrată printr-un stil de viață corect, o bună igienă și supraveghere medicală adaptată.

Alți factori mai puțin evidenți, dar importanți

1. Trecutul medical și începutul vieții

  • Copiii născuți prematur sau cu greutate mică pot avea un sistem imunitar mai imatur.
  • Lipsa alăptării sau diversificarea inadecvată pot influența flora intestinală – o componentă esențială a imunității.

2. Momentul intrării în colectivitate

  • Cu cât copilul intră mai devreme în colectivitate, cu atât se va confrunta mai devreme cu expunerea la agenți infecțioși. Nu este un lucru rău – doar că înseamnă mai multe episoade de boală într-un timp scurt, ceea ce poate speria părinții.

3. Somnul și stresul

  • Somnul insuficient sau de proastă calitate slăbește apărarea naturală a organismului.
  • Copiii expuși la conflicte în familie, medii stresante sau anxietate pot deveni mai vulnerabili la boli.

4. Expunerea la fumul de țigară

  • Chiar și în absența fumatului direct, particulele de fum rămân pe haine, mobilă, jucării și cresc semnificativ riscul de infecții respiratorii.

Ce pot face, concret, părinții?

Compararea cu alți copii nu aduce decât frustrări. Mult mai valoros este să te uiți la propriul copil: cum doarme, cum mănâncă, cum se recuperează după boală, cât de energic este în perioadele de sănătate. Acolo sunt răspunsurile reale.

„Părinții întreabă de multe ori ce pot face în plus pentru a întări imunitatea. Îi încurajez să se concentreze pe lucrurile de bază: alimentație, somn, mișcare în aer liber, igienă și afecțiune. Acestea sunt pilonii imunității. Restul vine cu timpul și cu răbdare”, subliniază dr. Nicola Corina.

6 piloni esențiali pentru un sistem imunitar sănătos:

  • Alimentație echilibrată, cu fructe, legume, proteine și grăsimi sănătoase
  • Odihnă suficientă, adaptată vârstei copilului
  • Hidratare corectă, chiar și în sezonul rece
  • Mișcare zilnică, preferabil în aer liber
  • Igienă personală corectă, învățată cu răbdare
  • Conectare emoțională cu părintele – copilul care se simte în siguranță se recuperează mai bine

La DR.KID, evaluăm fiecare copil cu răbdare, fără etichete și fără comparații

În cadrul clinicii DR.KID, medicii pediatri colaborează cu specialiști în nutriție, ORL, alergologie și psihologie pentru a oferi o abordare completă și personalizată pentru fiecare copil. Fie că este vorba de infecții respiratorii frecvente, deficiențe nutriționale sau întrebări legate de imunitate, părinții găsesc sprijin, înțelegere și planuri de acțiune clare.

Programează o consultație de pediatrie:
📍 Clinica DR.KID – Strada Brazda lui Novac nr. 79A, Craiova
📞 0753 950 530 / 0351 430 012